Sebastian Lăzăroiu, Evenimentul Zilei şi Doc despre "Şpagă pentru presă"

Sebastian Lăzăroiu acuză dur presa într-un interviu în Gândul.

Evenimentul Zilei – Omul lui SOV negocia contractele lui Ridzi

Doc – Cui bagă “gaşca Ridzi” bani în buzunar

Demisia lui Ridzi e o necesitate urgentă pentru Băsescu şi PD-L

1. Indiferent care ar fi motivaţiile lui Tolontan, asta nu schimbă situaţia lui Ridzi. Incompetenţa şi imbecilitatea managerială a lui Ridzi cît şi suspiciunile de ilegalitate rămîn, chiar dacă Tolontan ar fi iniţiat ancheta la ordinul expres al lui Bin Laden.

2. Reacţia lui Ridzi şi a unei părţi a PD-L e de tip Năstase-PSD şi Chiuariu-PNL. Inacceptabil.

3. Într-un singur aspect, Ridzi are dreptate: de ce numai ea? De ce în perioada 2007-2008 principalul cal de bătaie al presei a fost PD-L (partid e opoziţie atunci), de ce principalul cal de bătaie al presei rămîne PD-L (deşi nu e singur la guvernare)? Răspunsurile le vom primi după falimentul celor trei mari trusturi de presă (cînd şandramaua pică, şobolanii devin mai vorbăreţi). Adică în curînd.

Proştii nu sînt niciodată loiali

Apropo de Ridzi. Băsescu are o mare problemă: încă mai consideră loialitatea, în detrimentul inteligenţei, cea mai importantă calitate a colaboratorilor (deşi între timp lucrurile s-au mai schimbat). Deformaţie profesională. Se înşală. Proştii nu sînt niciodată loiali. Doar lingăi. Linguşesc pentru a compensa lipsa calităţilor. Odată deranjaţi din urcatul în patru labe pe scara socială, devin agresivi. Indiferent cine îi deranjează. Dacă sar la gîtul adversarilor stăpînului, nu o fac din loialitate ci din disperare. Dacă stăpînul însuşi le ameninţă poziţia, atunci sar şi la gîtul lui. Vezi cazul Săftoiu. Şi încă ceva: proştii nu au caracter (le lipseşte imaginaţia, o condiţie absolut necesară a caracterului).

LINK. Mardale, genial (as usual).

Simona Tache o salvează pe Monica Ridzi. PS: Voodoo Child sau Moonwalk?

Nemairezistînd presiunii psihice la care este supusă Monica Ridzi, Simona Tache a cedat psihic şi s-a decis să demisioneze ea. Cred că asta a şi vrut Tolontan: a atacat-o pe Monica Ridzi ca să cedeze Simona Tache, să-şi dea demisia de la Caţavencu şi să vină la GSP, s-o pună să facă mişto de Mircea Sandu şi Mitică Dragomir.

PS. Un negru permanent care cînta la chitară cel puţin la fel de bine cum mergea Maicăl cu spatele. Fiecare cu arta lui. Hai să fim serioşi, toată cariera lui Maicăl nu face cît Voodoo Child, live la Woodstock. Priviţi, ascultaţi şi convingeţi-vă!

UPDATE. Şi încă una cu Maikăl Jexsăn, especially for Nedo. Cherokee Mist. Dacă mai bagi d-alea de leagăn, să ştii că şi eu mai am d-astea. Iar la final, îţi bag unul d-ăla cu copii care se îmbrăţişează cu Maikăl de-a lungul şi de-a latul planetei albastre.

Ridzi la Cristoiu

Cristoiu: “Da, dar ce s-a întîmplat cu banii din cele trei contracte etc etc?”

Ridzi: “Şi eu vreau să ştiu.”

Ok, o să ne interesăm şi o să-ţi spunem.

Am schimbat canalul, fiindcă ştiam restul dialogului:

– Cum vă numiţi?

– Şi eu vreau să ştiu.

– Care e CNP-ul dumneavoastră?

– Şi eu vreau să ştiu.

– Cîţi bani aveţi pe card?

– Şi eu vreau să ştiu.

– Unde locuiţi?

– Şi eu vreau să ştiu.

– Cine l-a asasinat pe Kennedy?

– Ă, staţi, că vă zic acum…

PS. E out şi bănuieşte. În oceanul de derută şi confuzie din privirea ei se putea citi, mic, jos, într-un colţ: “I’m fucked!”.

Cristian Preda despre cazul Ridzi

“În această chestiune, nu justiţia, ci publicul va tranşa.”

În opinia mea, cu asta Cristian Preda a cam spus tot. Ar mai fi de adăugat că prezumţia de nevinovăţie nu exclude posibilitatea vinovăţiei şi că ilegalitatea nu e singurul motiv pentru demisie sau demitere.

Articolul integral.

PS. Oricum, prin ambiţia sa şi prin loialitatea agresivă faţă de Băsescu, Ridzi reprezenta un risc pentru acesta şi pentru PD-L. Mai bine să cadă acum, cît încă nu a urcat destul de sus, decît mai tîrziu şi să tragă şi pe alţii după ea. Sînt convins că lui Băsescu i s-a luat o piatră de pe inimă. În politică e bine să stai departe de susţinătorii prealoiali, de cei care fac tot felul de gesturi prin care-ţi cerşesc recunoştinţa şi ţin cu tot dinadinsul să le rămăi obligat.