Stavroghin (Sorin Ovidiu Vântu) se spovedeşte stareţului Tihon (Tapalagă):
DT: Si ce erati la inceput? Cum va descrieti?
SOV: Rechin e mult spus. Piranha? Ha, ha, ha (rade cu pofta)
DT: Piranel.
SOV: Ma rog, in bancul ala eram unul dintre piranha. Ma refer la anii 90.
DT: Unde sunteti acum, tot pe scara evolutiei subacvatice?
SOV: A……Somn.
DT: Somn? Adica sunteti in adormire?
SOV: Stau linistit in Continue reading
La întrebarea lui Băsescu: “Ce aţi discutat la SOV acasă”, Einstein răspunde (rezum răspunsul lui): “M-am dus să-i explic de ce l-am făcut “malefic” în ziar”.
Un politician, preşedintele unuia dintre cele două mari partide din România, favorit în alegerile prezidenţiale, un politician pe care îl mai despărţeau trei zile de mandatul de preşedinte, îl caracterizează într-un interviu pe un influent om de afaceri, drept malefic şi turbulent. Nimic ieşit din comun, se întîmplă destul de des ca politicienii, mai ales în campania electorală, să facă astfel de declaraţii. De ce s-a simţit Geoană dator să se explice în faţa lui SOV? Nu putea să-i dea o astfel de explicaţie prin telefon, dacă tot simţea nevoia stringentă să se explice? Dacă e să credem versiunea lui Geoană (deşi nu sîntem idioţi), cum se poate justifica dorinţa lui Geoană de a se explica în faţa lui SOV? Cui simţi nevoia să te explici după o jignire şi nu oricum, ci printr-o vizită urgentă, acasă, seara?
Şi aici ajungem la declaraţia lui SOV de la Realitatea TV: “Eu cu domnul Geoană sîntem prieteni de patru ani”. Prietenia dintre cei doi e singura care poate justifica vizita lui Geoană. Cu alte cuvinte, SOV încearcă să drreagă busuoicul şi să justifice întîlnirea cu Geoană. Numai că SOV face o greşeală şi supralicitează: “Ne-am înţeles să se dezică de mine pentru a nu-i da muniţie electorală lui Băsescu.” Păi dacă s-au înţeles, ce nevoia mai era de o vizită în care Geoană să-şi ceară scuze pentru chestia cu “malefic şi turbulent”?
Şi, tot la capitolul SOV şi “damage controlul”, să nu uităm declaraţia acestuia despre o presupusă întîlnire cu Băsescu, în 2004, în parcarea din Tîncăbeşti (pe care Băsescu a infirmat-o). O declaraţie care vrea să minimalizeze întîlnirea cu Geoană de acum două seri şi să-i mai dea acestuia o mînă de ajutor.
Şi totuşi, de ce l-a chemat Vîntu pe Geoană la el, ştiind că e posibil ca întîlnirea lor să fie devoalată? De ce a răspuns Geoană chemării? Nu putea să mai aibă răbdarea trei zile? Dacă presupunem că SOV a vrut să-i întindă o capcană lui Geoană, cum a reuşit să-l convingă pe acesta să-l viziteze noaptea, cu o zi înainte de confruntarea finală şi chiar în ziua arestării lui Nicolae Popa? De ce n-a putut Geoană să refuze sau să-l amîne pe SOV, ştiind care sînt pierderile în cazul în care se află de întîlnirea lor?
LATER EDIT.
Să admitem ceea ce susţine un suporter al lui Geoană: SOV l-a chemat pe Geoană la el ca să-i ceară ceva (prietenia?, bani împrumut? două cepe şi-o sticlă de ulei?), acesta a refuzat şi SOV a decis să-l execute pe bietul Einstein. Cum? Chemîndu-l la el, evident.
Aici sînt două probleme. Prima: execuţia a avut loc înaintea negocierii? Întîi l-a executat chemîndu-l la el şi după aia i-a cerut ce i-o fi cerut el acolo? A doua: de ce nu-l putea refuza Geoană fără să se ducă la el? Ce i-a zis SOV de l-a convins să rişte şi să-l viziteze cu o zi înaintea confruntării televizate? De cîte ori un om de afaceri (să-i zicem aşa) cheamă al doilea om în stat acesta sare în ghete (expresia lui Băsescu) şi se duce în genunchi la el? A riscat Geoană să-şi compromită serios şansele la preşedinţie doar pentru a-i spune lui SOV nu? De ce n-a aşteptat Geoană după alegeri? De ce nu i-a zis: “N-am nici timp şi nici chef să mă întîlnesc acum cu tine şi în niciun caz să vin la tine acasă. Dacă ai vreo problemă caută-mă, dar nu acum ci după alegeri. Sau vorbeşte cu secretara.” Şi dacă execuţia nu a constat în respectiva invitaţie atunci în ce a constat sau constă ea? Că Trustul Realitatea-Caţavencu tot în poziţia de blow-job la Geoană se află. Unde e măreaţa execuţie? Unde sînt armele întoarse? Se poate defini deja proverbiala prostie a lui Geoană drept o întoarcere a armelor? Dacă principala armă a lui Geoană şi susţinătorilor lui e prostia atunci da, se poate spune că prostia s-a întors împotriva lor (vezi predarea lui Crin, vezi scandalul trucajului, vezi întîlnirea cu SOV, vezi Geoană în întregul său, ca trestie deloc gînditoare).
PS. Am găsit sub uşă o scrisoare de la Crin, ştampilată REVOLUŢIA BUNULUI SIMŢ în care Crin (e semnată chiar de mînuţa lui, aia cu care îl masează pe Geoană ca să-l relaxeze) vorbeşte de proiectul LOR: Jos Băsescu după care urmează două pagini de înjurături de bun simţ la adresa lui Băsescu.
De la ora 16.00, în faţă la Ateneu, miting la care va participa şi Traian Băsescu.
UPDATE.
Tînărul plecat din România, din care a citat Geoană la cuvîntul de final, votează cu Băsescu şi îl acuză pe Geoană că e unul dintre cei care l-au făcut să-şi piardă speranţa în România.
L-am jignit şi m-am dus la el acasă să-mi cer scuze. E şchiop şi nu putea să vină el la mine, atîta drum pe jos. Că la ora aia tîrzie, din noapte, nu mai circulau preorăşeneştile şi taxiul e cam scump. Deci cam asta e…Iar cînd voi fi preşedinte cred cu tărie că voi da ordin ca RATB-ul să circule toată noaptea.
“De aceea nu-mi este niciun fel de teama de faptul ca ma supravegheaza serviciile secrete ale lui Basescu. L-am jignit, l-am insultat pe domnul Vantu intr-o gazeta de sport si, intr-adevar, am simtit nevoia, ca un om civilizat, sa-i spun ca ceea ce am spus acolo reprezinta o forma mai nuantata. Putina lume stie ca exista o dificultate de deplasare a domnului Vantu, de aceea vreau sa spun foarte deschis – puteam sa spun ca nu am fost acolo – nu am nimic de ascuns, ma duc si vorbesc cu oricine din aceasta tara, nu am niciun fel de lucru compromitator si pot sa ma duc sa discut cu oricine din tara asta”, a spus Geoana.(sursa Hotnews)
Un Mircea Geoană umil, ducîndu-se acasă la Vântu, cu căciula-n mîini. Asta e imaginea care va decide soarta acestor alegeri.
PS. Va conta şi gafa pe care a făcut-o spunînd că nu ştie cine e Nicolae Popa şi nu ştie că acesta a fost arestat, asta în condiţiile în care subiectul Popa s-a discutat astăzi în toată presa şi îl ştie orice om cu un minim acces la media.
Alin Fumurescu – …Neam de slugă proastă – preşedintele românilor???
Mihnea Măruţă – Mircea Geoană nu are ce să caute la Cotroceni
Am găsit doar titlul, textul vine mai pe seară.
UPDATE.
Preiau comentariul lui Andrei (http://www.imondo.ro/blog/)
Andrei
Decembrie 3rd, 2009 at 22:10 edit
Potrivit adresei 63354/23.09.2002 a Ministerului de Interne semnată de chestorul Jenica Arion (facsimil 1), aflăm că autorităţile romåne ştiau deja că Nicolae Popa se află la Jakarta şi, mai mult, că acesta şi-a prelungit valabilitatea paşaportului pånă la 16.07.2004 la ambasada noastră din Indonezia, dar nu au făcut nimic pentru a-l aduce pe acesta în faţa justiţiei.
Popa Nicolae urma să primească permisul de şedere în Indonezia pentru un an în baza paşaportului prelungit de amabilii noştri reprezentanţi la ambasada din Jakarta.
Tabloul este absolut înduioşător: fugarul Nicolae Popa, „minunatul prieten“ al lui SOV, dat în urmărire generală prin Interpol după ce a furat banii a peste 300.000 de romåni, se prezintă la ambasada Romåniei la Jakarta, iar funcţionarii acestei instituţii, îndrumaţi profesional de şeful lor de la Bucureşti, ministrul de Externe Mircea Geoană, îi prelungesc paşaportul pentru ca acesta să obţină permis de şedere în Indonezia, uitånd că Popa este urmărit general. Nu trebuie omis că ambasador în Indonezia, în această perioadă, era Gheorghe Săvuică, un diplomat care a reuşit, în mod inexplicabil, să scape de valul de reformă din Ministerul de Externe.
UDPATE 2.
Alin Fumurescu – ...Neam de slugă proastă – preşedintele românilor
Adevărata dictatură pe care o trăiesc jurnaliştii români nu este cea a lui Băsescu ci a reducerilor de salarii, a ratelor la bancă şi a spectrului şomajului. SOV, Patriciu, Felix şi alţii ca ei trăiesc doar din tunuri date statului. După ce storc resursele (capitalismul lor e egal cu zero – nu sînt specialişti decît în preluarea resurselor statului şi falimente), le trebuie un alt tun. Another shot. Altfel intră în sevraj. Şi odată cu ei şi jurnaliştii din dotare.
Au stors fonduri de investiţii, bănci, trusturi media, companii preluate de la stat cu infrastructură, piaţă, relaţii de afaceri şi acces la resurse şi acum au ajuns la fundul sacului. Marii afacerişti ai patriei noastre sînt maeştri în importuri, caritasuri, căpuşări, imobiliare, preluarea pe nimic a companiilor de stat cu tot ceea ce au acestea: pieţe, infrastructuri, terenuri, drept de exploatare sau vînzare a resurselor naturale. Toate acestea sînt preluate pe nimic după ce le-au fost şterse datoriile, apoi sînt falimentate, dezmembrate sau vîndute mai departe pe bani grei (cei din afară care le cumpără, la rîndul lor, nu sînt interesaţi decît de resursele naturale al căror drept de exploatare îl deţin respectivele companii, de terenuri, reţele de distribuţie, sedii etc). Banii cîştigaţi din astfel de tunuri (sau inginerii financiare, cum le zicea prin anii 90) se duc apoi în tot felul de aventuri politice, masturbat Continue reading
Slow Forward a venit cu ideea, eu am dus-o mai departe.
UPDATE. A plecat şi Simona Tache de la Cotidianul. Pînă acum avem aşa: Continue reading
E normal ca la un accident cu o grămadă de morţi să se strîngă lumea. Dacă te arunci în cap de la balcon se vor strînge mulţi vecini în jurul tău. Dar va fi pentru ultima oară. O să angajeze redacţii de unică folosinţă şi o să le dea afară zilnic, ca să aibă audienţă? O să cenzureze zilnic articole ca să aibă audienţă?
Aşa că argumentaţia de trei lei a lui Nistorescu nu stă în picioare: Continue reading
Măuzes 